Într-o noapte, prin Cluj.
E târziu. E foarte, foarte târziu. Şi nici măcar nu am realizat.
Nu e prea multă lume pe stradă.
E foarte linişte. Şi foarte frig.
Toate magazinele sunt închise. Am pierdut noţiunea timpului, azi, la fel ca în celelalte 3 nopţi.
Aş ajunge la 5 dimineaţa la cămin şi aş putea pretinde că e 7 seara - întunericul e acelaşi.
Oboseala nu o mai simt.
E şi ăsta un mod de viaţă. Greşit, poate, dar este.
Cuiva i-am zis: "Am pierdut ultimele 3 nopţi." Mi-a răspuns: "Eu cred că le-ai câştigat."
Cine a avut dreptate?
Clujul e ca un labirint.
Clădiri imense, trafic, claxoane, oameni, foarte mulţi oameni, din nou claxoane.
Nu se opreşte niciodată. Poate, rar, duminica. Câte-o oră. Sau două.
Şi eu la fel.
Nu e prea multă lume pe stradă.
E foarte linişte. Şi foarte frig.
Toate magazinele sunt închise. Am pierdut noţiunea timpului, azi, la fel ca în celelalte 3 nopţi.
Aş ajunge la 5 dimineaţa la cămin şi aş putea pretinde că e 7 seara - întunericul e acelaşi.
Oboseala nu o mai simt.
E şi ăsta un mod de viaţă. Greşit, poate, dar este.
Cuiva i-am zis: "Am pierdut ultimele 3 nopţi." Mi-a răspuns: "Eu cred că le-ai câştigat."
Cine a avut dreptate?
Clujul e ca un labirint.
Clădiri imense, trafic, claxoane, oameni, foarte mulţi oameni, din nou claxoane.
Nu se opreşte niciodată. Poate, rar, duminica. Câte-o oră. Sau două.
Şi eu la fel.
şi textu ăsta. dacă-i scoţi "e şi ăsta un mod..." şi scurtezi expresiile, le faci mai tranzitive.
RăspundețiȘtergere