"Aşa merg lucrurile"
I know, I know it's you
You say "Hello" and then I say "I do"
hihi, mi-am găsit rockerul. dar ce a fost în janis, rămâne în janis.
buuun.
s-a terminat comedy cluj festival, acum câteva zile. am apucat să văd în jur de 17 filme, din care la 10 am subtitrat (ştiţi povestea: space, space, space etc.). cred că m-au dat puţin peste cap toate astea, am atâtea poveşti care îmi cutreieră mintea, sute de imagini şi zeci de personaje. cred că acest lucru îmi deteriorează puţin prisma prin care privesc realitatea. până şi gândurile pe care le am atunci când trec strada, toate lucrurile pe care încep, de la o vreme, să le ţes în minte. totul e altfel. şi e de bine, cred.
oricum, s-a terminat, şi e un pic trist. o să-mi fie dor de cameleon, de spotul dinainte de filme, de neliniştea pe care o simţeam în stomac gândindu-mă că poate nu e bună subtitrarea etc.. a, ce să mai zic de cei câţiva oameni faini pe care i-am cunoscut şi de care sper să mai dau pe la diferite evenimente. oricum, azi, trecând pe lângă victoria, am zâmbit, şi a fost un zâmbet nostalgic, oarecum, şi totuşi din inimă - pentru că a fost o experienţă deosebită.
unul dintre voluntari m-a convins să mă înscriu şi la temps d'image, că după filme, nu strică teatrul, de fapt chiar aveam nevoie şi de asta. mâine e un mic interviu pentru voluntari, de care sper să trec :).
ce-am uitat! că tot ziceam de teatru - am fost astăzi la Gustavia. aş vorbi despre, dar nu sunt pricepută la asta (acum că am cunoscut nişte oameni minunaţi care chiar studiază şi se pricep la critica de film, mi-e cu atât mai greu), astfel încât am să dau un copy-paste nesimţit de pe clujlife.ro:
La baza proiectului „Gustavia”, o întâlnire: aceea dintre Mathilde Monnier (Franţa) şi La Ribot (Elveţia), două femei, două artiste cu parcursuri foarte diferite (una venind din dans, cealaltă din performing arts), dar animate deopotrivă de aceleași preocupări asupra devenirii artei şi a reprezentării în particular. Spectacolul ce a rezultat de aici – „Gustavia”, acest nume feminin, dar mai ales un fals nume de scenă – este un duo coregrafic conceput ca un solo pe două voci ce se sprijină pe universul burlescului clasic. Tehnici ale răsturnării de situaţie, ale loviturii şi eschivei; burlescul corpului ascunzându-se în consumul gratuit, în repetiție, în acident; derivele, neliniştile, catastrofele şi bucuriile raporturilor (legăturilor) artei contemporane cu viaţa. „Gustavia” se învecinează cu cabaretul contemporan şic şi nebunesc, şi cu spectacolele de variété mondene şi retro, dar sfârşeşte prin a exploda într-o diatribă feroce asupra clişeelor feminine.
You say "Hello" and then I say "I do"
hihi, mi-am găsit rockerul. dar ce a fost în janis, rămâne în janis.
buuun.
s-a terminat comedy cluj festival, acum câteva zile. am apucat să văd în jur de 17 filme, din care la 10 am subtitrat (ştiţi povestea: space, space, space etc.). cred că m-au dat puţin peste cap toate astea, am atâtea poveşti care îmi cutreieră mintea, sute de imagini şi zeci de personaje. cred că acest lucru îmi deteriorează puţin prisma prin care privesc realitatea. până şi gândurile pe care le am atunci când trec strada, toate lucrurile pe care încep, de la o vreme, să le ţes în minte. totul e altfel. şi e de bine, cred.
oricum, s-a terminat, şi e un pic trist. o să-mi fie dor de cameleon, de spotul dinainte de filme, de neliniştea pe care o simţeam în stomac gândindu-mă că poate nu e bună subtitrarea etc.. a, ce să mai zic de cei câţiva oameni faini pe care i-am cunoscut şi de care sper să mai dau pe la diferite evenimente. oricum, azi, trecând pe lângă victoria, am zâmbit, şi a fost un zâmbet nostalgic, oarecum, şi totuşi din inimă - pentru că a fost o experienţă deosebită.
unul dintre voluntari m-a convins să mă înscriu şi la temps d'image, că după filme, nu strică teatrul, de fapt chiar aveam nevoie şi de asta. mâine e un mic interviu pentru voluntari, de care sper să trec :).
ce-am uitat! că tot ziceam de teatru - am fost astăzi la Gustavia. aş vorbi despre, dar nu sunt pricepută la asta (acum că am cunoscut nişte oameni minunaţi care chiar studiază şi se pricep la critica de film, mi-e cu atât mai greu), astfel încât am să dau un copy-paste nesimţit de pe clujlife.ro:
La baza proiectului „Gustavia”, o întâlnire: aceea dintre Mathilde Monnier (Franţa) şi La Ribot (Elveţia), două femei, două artiste cu parcursuri foarte diferite (una venind din dans, cealaltă din performing arts), dar animate deopotrivă de aceleași preocupări asupra devenirii artei şi a reprezentării în particular. Spectacolul ce a rezultat de aici – „Gustavia”, acest nume feminin, dar mai ales un fals nume de scenă – este un duo coregrafic conceput ca un solo pe două voci ce se sprijină pe universul burlescului clasic. Tehnici ale răsturnării de situaţie, ale loviturii şi eschivei; burlescul corpului ascunzându-se în consumul gratuit, în repetiție, în acident; derivele, neliniştile, catastrofele şi bucuriile raporturilor (legăturilor) artei contemporane cu viaţa. „Gustavia” se învecinează cu cabaretul contemporan şic şi nebunesc, şi cu spectacolele de variété mondene şi retro, dar sfârşeşte prin a exploda într-o diatribă feroce asupra clişeelor feminine.
Comentarii
Trimiteți un comentariu